Apa îmbuteliată ne poate oferi, uneori, surprize neplăcute

În ultimele decenii, în majoritatea țărilor dezvoltate s-a înregistrat o creștere semnificativă a consumului de apă îmbuteliată, și în urma unei scăderi constante a interesului pentru băuturile carbogazoase îndulcite, dar și în urma unor campanii bine puse la punct de către corporații puternice care au văzut în asta o potențială sursă de venit.

Sigur că există reglementări și sigur că se fac verificări în scopul protecției consumatorului, însă nu sunt puține cazurile în care apa îmbuteliată a fost subiectul onor dezbateri aprinse, penalizări sau retrageri de pe piață, fie generate de calitatea și impuritatea apei, fie de procesul filtrare și de îmbuteliere, fie de materialele folosite la fabricarea recipientelor și efectele negative pe care le-ar putea avea asupra sănătății.

 

Iată câteva dintre motivele care stârnesc discuții și îngrijorare:

 

A. O mare parte din apa îmbuteliată provine din surse municipale – practic aceleași din care provine și apa de la robinet. Diferența o face însă prețul: apa de la robinet costă (în București, în septembrie 2014) circa 0,0057 lei pentru un litru (adică un pic peste jumătate de ban), în timp ce un litru de apă plată îmbuteliată poate costa în magazin de la 1 leu la 10 lei, adică de 175 până la 1750 de ori mai mult. Totodată, unii producâtorii de apă îmbuteliată comunică mai puține informații despre proveniența și componența apei decât furnizorii municipali de apă.

Sigur că nu toată apa îmbuteliată provine din astfel de surse, dar piața lucrativă a atras multe companii care urmăresc profituri cât mai mari și speculează situația. De multe ori prospețimea izvoarelor montane este doar pe etichetă, chiar unele mărci extrem de populare fiind obligate în urma unor scandaluri să menționeze pe etichetă proveniența apei din surse publice.

De asemenea, au fost descoprite și cazuri în care izvoarele nu erau autorizate deloc de către autorități pentru îmbuteliere și comercializare.

B. Nu au fost rare cazurile în care testele au găsit în apa îmbuteliată un număr semnificativ de substanțe nocive și bacterii, cauzate de infiltrații, filtrare și testare inadecvate sau îmbuteliere insalubră. Au rezultat amenzi și retrageri de pe piață, însă testările sunt mai rare decât ar trebui și acoperă o parte infimă din piață, potențialul “scăpărilor” fiind destul de mare, mai ales în condițiile în care regementările nu sunt extrem de stricte.

Există cazuri în care apele îmbuteliate comercializate conțin o serie de substanțe toxice în limite acceptate ca nefiind nocive pentru om, însă e greu de estimat ce efecte ar putea avea cumulativ, după consumul pe termen lung.

 

C. Materialele plastice din care sunt fabricate recipientele ar putea elibera în apă substanțe dăunătoare, în special în condițiile în care transportul și depozitarea au loc pe durate lungi, în condiții nepotrivite.

Astfel, în apa îmbuteliată pot ajunge maleați, fumarați, ftalați, antimoniu și alte substanțe folosite la fabricarea rășinilor plastice – substanțe care, în anumite cantități, pot afecta sănătatea, dereglând sistemele hormonale sau favorizând apariția unor boli grave. Studiile contiună pentru clarificarea efectelor pe care astfel de substanțe le pot avea asupra adulților și copiilor, în special în condițiile acumulării în timp.

 

Nu spunem că toate apele îmbuteliate au probleme, însă trebuie să fim atenți la ce bem (proveniență, conținut) și să fim conștineți că există și produse de slabă calitate, dar și potențiale efecte negative ale îmbutelierii.

Dincolo de asta, există alternativa apei de la robinet, cu avantajul evident al prețului, cu filtrare și dezinfectare la sursă conform unor reglementări și controale mai stricte, însă uneori cu un gust mai puțin plăcut sau cu riscul ca sistemele de distribuție învechite să îi afecteze compoziția și calitatea. Aceste din urmă probleme sunt cele pe care filtrele Aqua Optima le combat, filtrând apa, îmbunătățind-o și oferind o alternativă mai sigură și mai accesibilă.